Una din cele mai controversate condiţii din legislaţia veche a achiziţiilor publice, „preţul cel mai scăzut“, se regăseşte acum în noile acte normative într-o formă extinsă, sub forma mai multor principii menite să ne alinieze la normele europene din domeniu.Astfel, „preţul cel mai scăzut“ nu mai este criteriu unic în atribuirea contractelor cu bani publici, dar nu a dispărut, ba chiar a rămas primul principiu al procedurilor de achiziţie publică. Aceasta în condiţiile în care nu de puţine ori organele de cercetare penală au sesizat că banii publici au fost fraudaţi, după ce companiile abonate la licitaţiile cu statul s-au înţeles să lanseze oferte cu preţuri zdrobitor de mici pentru a-şi împărţi fondurile, contractele iniţiale fiind mai apoi completate cu acte adiţionale prin care se majora preţul. Astfel se poate explica şi faptul că în exerciţiul de finanţare 2007-2013, rata efectivă de absorbţie a fondurilor europene a României a fost de numai 68,47%, dintr-un total de 19 miliarde de euro.