1.Ce este abandonul de familie?

Indeplinirea obligatiilor de intretinere existente intre membrii unei familii, precum si fata de alte persoane in cazurile prevazute de lege, este garantata, in principal, prin dispozitiile constitutionale si ale legii civile, ajungand ca, in unele situatii, neindeplinirea acestora sa constituie infractiune .

Codul penal actual califica infractiunea de abandon de familie (art. 378) ca fiind fapta persoanei care, avand obligatia legala de intretinere fata de cel indreptatit:

– il paraseste, il alunga sau il lasa fara ajutor, expunandu-l la suferinte fizice sau morale;

– nu isi indeplineste, cu rea-credinta, obligatia de intretinere prevazuta de lege;

– nu plateste, cu rea-credinta, timp de 3 luni, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

 

2.Cine trebuie plateasca pensia alimentara?

 

Dupa incredintarea copilului unuia dintre parinti, la solicitarea acestuia, celalalt va fi obligat de catre instanta la plata unei „pensii alimentare”. Aceasta obligatie se stabileste sub forma unei sume fixe, datorate lunar, sau sub forma unei cote procentuale din retributia lunara a celui ce are obligatia de intretinere.

Partile pot conveni asupra pensiei printr-o invoiala reciproca sau, in cazul in care nu reusesc sa o faca, obligatia de retinere va fi stabilita printr-o hotarare judecatoreasca. In cazul in care copilul este minor, cererea de chemare in judecata este facuta de reprezentantul legal al minorului, iar instanta de judecata va stabili pensia.

 

3.Cat timp se plateste pensia alimentara ?

 

Pensia de intretinere este datorata pana la majoratul copilului. Insa, daca acesta decide sa dea admitere intr-o institutie de invatamant superior, va continua sa primeasca pensia de intretinere pana la finalizarea studiilor, dar nu mai tarziu de implinirea varstei de 25 de ani. Pensia trebuie platita indiferent de forma de invatamant frecventata de copil si chiar daca cesta primeste bursa. Renuntarea la pensia de intretinere nu poate fi ratificata decat dupa ce s-a constatat ca posibilitatile materiale ale parintelui care a renuntat sunt suficiente pentru a asigura copilului cele mai bune conditii de trai.

 

 

 

4.Pensia alimentara se poate majora/micsora ?

 

Pensia se poate majora sau micsora pe tot parcursul timpului, insa pentru aceasta trebuie inaintata instantei cate o actiune la fiecare crestere/scadere de salariu a tatalui. Toate actiunile de stabilire a pensiei alimentare sau de majorare a acesteia nu sunt supuse taxei de timbru.

 

5.Numarul copiilor conteaza la stabilirea valori pensiei alimentare?

 

Desigur. Pentru un singur copil, suma nu va depasi un sfert din venitul parintelui obligat la plata pensiei, in timp ce pentru doi micuti va fi cel mult egala cu o treime din venitul parintelui care nu a primit custodia. Iar pentru trei sau mai multi copiii, pensia nu trebuie sa depaseasca jumatate din venitul parintelui obligat la plata pensie.

 

6.Sunt sanctiuni pentru neindeplinirea cu rea-credinta a prestatiilor?

 

Acelasi text de lege prevede ca savarseste aceasta infractiune si persoana condamnata penal care nu executa, cu rea-credinta, prestatiile periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca, in favoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii.

Savarsirea aceastei infractiuni, in vreuna dintre modalitatile aratate, poate fi sanctionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

 

7.Ce trebuie sa faca persoanele care sunt puse in astfel de situatii?

 

Pentru a se pune in miscare actiunea penala este nevoie de formularea unei plangeri penale prealabile din partea persoanei vatamate. Daca inainte de terminarea urmaririi penale, inculpatul isi indeplineste obligatiile, fapta acestuia nu va mai fi pedepsita.

Instanta de judecata este obligata sa dispuna amanarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta in situatia in care, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, inculpatul isi indeplineste obligatiile.

Savarsirea acestei infractiuni se pote face de sotii intre ei, cel care adopta si persoana adoptata, rudele in linie dreapta (bunici si nepoti), fratii si surorile, precum si alte persoane prevazute de lege (fostii soti a caror casatorie a fost desfiintata sau desfacuta prin divort, sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot s.a).

In privinta copiilor abandonati de catre persoanele care aveau fata de acestia obligatia legala de intretinere, Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, modificata si completata prin Legea nr. 257/2013, prevede ca acestia beneficiaza de masuri de protectie speciala cum ar fi: plasamentul sau plasamentul in regim de urgenta.

Pentru a se putea dispune astfel de masuri, orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza directia generala de asistenta sociala si protectia copilului din judetul/sectorul de domiciliu sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva abandonului sau a neglijentei.