1.Ce este, de fapt, malpraxisul?

Bogdan Dobrescu: Malpraxisul medical este o greșeală din partea medicului  săvârşită în exercitarea actului medical sau medico-farmaceutic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicând răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice.

  1. De ce persoanele cărora li s-au încălcat drepturile în spitale sau au avut de suferit din cauza unor erori medicale, nu se adresează în instanța de judecată?

Bogdan Dobrescu: În momentul de față malpraxisul medical nu este foarte bine cunoscut. De fapt, multe persoane nu cunosc faptul că malpraxisul medical nu cuprinde doar partea de greșeală medicală: cuprinde și partea de informare, partea de securitate, dar și multe drepturi pe care le au pacienții.

  1. Ce trebuie să facă o persoană care se consideră victima sistemului medical?

Bogdan Dobrescu: Este bine ca persoana care a suferit de pe urma malpraxisului să apeleze la un specialist. Acesta te poate ajuta să înțelegi dacă ai fost victima unui caz de malpraxis medical sau nu. În contextul în care se merge pe sesizarea Colegiului Medicilor, pentru că practic asta este prima etapă, deși nu este obligatorie, este ca și cum ai porni cu stângul. De ce spun acest lucru, pentru că oamenii nu-și cunosc drepturile și nu cunosc nici pașii pe care trebuie să-i urmeze într-o astfel de procedură.

  1. Care sunt pașii pentru reclamarea unui doctor care greșește?

Pentru a stabili dacă este vorba de un caz de malpraxis, există două variante alternative. După cum am mai spus, prima etapă este sesizarea Colegiului Medicilor, care nu este obligatorie, sau se poate merge pe sesizarea directă a instanței de judecată.

De asemenea, ca și o a doua procedură se merge cu o cerere pe cale amiabilă, în contextual în care s-a constatat un malpraxis medical și se încearcă într-un fel medierea cazului de malpraxis medical, se dă un termen de 30 sau chiar 60 de zile pentru a se aduce la cunoștință cazul de malpraxis. Dacă nu se ajunge la nicio concluzie, se merge mai departe cu acțiune.

Pasul numărul doi ar fi acțiunea, unde se solicită toate înscrisurile din dosarul medical. De fapt, acțiunea se bazează pe înscrisuri, pe expertize, martori sau alte mijloace de dovedire a cazului de malpraxis medical.

După ce s-a obținut o sentință definitivă și revocabilă, după ce avem o situație foarte clară, abia atunci, din punctul meu de vedere, am putea să ne îndreptăm cu o sesizare către Colegiul Medicilor.

  1. Vați confruntat cu cazuri de „sindicalizare” a medicilor – un fel de solidaritate între medici?

Majoritatea specialiștilor pe cazuri de malpraxis s-au confruntat cu cazuri de solidaritate între medici. De exemplu, în contextul în care se face o sesizare din prima către Colegiul Medicilor, sesizarea respectivă este soluționată tot de colegi de breaslă (ceea ce înseamnă că au fost colegi de facultate sau colegi de muncă în cadrul unei instituții medicale).

  1. Cine răspunde pentru această greșeală medicală?

Bogdan Dobrescu: Răspunderea se face în funcție de situație. Se poate merge pe răspunderea medicului. În cazul în care vorbim despre o greșeală medicală din partea medicului: trebuia să facă o anumită procedură și nu a fost făcută, trebuia să informeze pacientul despre riscurile la care este supus. Este important de reținut faptul că informarea trebuie făcută pe ințelesul pacientului – nu doar o informare scrisă pe care marea majoritate doar o semnează, nu o citesc și nici nu o înțeleg. De asemenea, putem vorbi și despre răspunderea unității medicale, răspunderea furnizorilor de servicii medicale, sanitare și farmaceutice.

  1. În cazul infecțiilor nosocomiale, putem spune că este vorba despre malpraxis medical?

Bogdan Dobrescu: Malpraxisul medical înseamnă greșeală, dar nu doar din partea medicului. Direct răspunzător pe partea asta de infecție este instituția medicală, deoarece infecțiile nosocomiale se produc din cauza faptului că nu se respectă normele minime de igienă. Medicul nu se face răspunzător pentru infecțiile nosocomiale.

  1. Un proces într-o instanță poate dura mai mulți ani, ne puteti spune care este durata medie a unui astfel de proces care are ca obiect malpraxisul?

Bogdan Dobrescu: Există situații care se soluționează favorabil încă din momentul în care se formulează o cerere de soluționare pe cale amiabilă, aceasta însemnând încheierea unei tranzacții. Medicul sau asiguratorul se obligă să plătească sumele de bani. Există și variante în care se ajunge în instanțe, și care durează ani de zile până în momentul în care se obține o sentință judecătorească.

  1. Care sunt daunele? Este vorba și de valori materiale, sau numai de sancțiuni, daune morale?

Bogdan Dobrescu: Daunele obținute în dosarul civil sau în dosarul penal nu diferă. Astfel, se pot solicita atât daune morale, cât și daune materiale din dosarul penal. Putem vorbi despre daune de la sute de mii de euro, la un milion de euro. În România s-au ajuns la daune morale de sute de mii de euro, obținute în etapa de executare. Dacă discutăm de sume mari, discutăm de greșeli foarte mari din partea medicilor.