Instanţa apreciază neîntemeiate apărările intimatului care a susţinut că notificările de plată şi solicitările de înţelegeri amiabile emise de creditorul iniţial – cât şi notificarea de cesiune de creanţă au întrerupt prescripţia dreptului de cere executarea silită, şi reţine că prescripţia dreptului de a cere executarea silită se întrerupe la data împlinirii unui act de executare, însă numai în cursul unei executări silite începute deja, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 708 lit d C. proc. civ.

”Împotriva contestatorilor debitori -a fost iniţiată executarea silita în dosar execuţional nr. – al BEJ, la solicitarea creditoarei -, în temeiul titlului executoriu reprezentat de bilet la ordin emis de -şi avalizat de contestatori la data de 20.03.2008 şi scadent la data de 05.08.2009 pentru suma de 32013,67 şi bilet la ordin emis de SC – SRL şi avalizat de contestatori la data de 20.03.2008 şi scadent la data de 05.08.2009 pentru suma de 7640,89 lei.

Conform dispoziţiilor art. 705 C. proc. civ. dreptul de a cere executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere executarea silita, iar prin împlinirea termenului de prescripţie orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie.

Pentru ca prescripţia sa-si producă efectul sancţionator este necesar ca pentru titularul dreptului sa existe pe lângă voinţa de a acţiona si posibilitatea reala de a acţiona, adică de a se adresa organului competent pentru protecţia dreptului său.

În timpul curgerii termenului de prescripţie pot interveni anumite împrejurări ori cauze obiective care îl pun pe titularul dreptului de a cere executarea silita in imposibilitatea de a acţiona.

Dacă pe timpul cat durează asemenea împrejurări, prescripţia nu ar fi oprita s-ar ajunge la situaţia in care titularului dreptului sa i se aplice efectul sancţionator al prescripţiei fără a i se putea imputa pasivitatea ori neglijenta in a acţiona.

Pentru a înlătura în asemenea situaţii efectul extinctiv al prescripţiei s-au prevăzut in lege, pe de o parte, suspendarea cursului prescripţiei si pe de alta parte întreruperea prescripţiei.

Fata de caracterul prescripţiei, care apare ca o sancţiune, producerea efectelor prescripţiei nu-si mai găseşte justificarea, in situaţiile in care inacţiunea nu i-ar fi imputată titularului dreptului la acţiune, ea fiind datorata unor cauze, care l-ar împiedica sa-si exercite dreptul, deci unor obstacole de ordin material, juridic sau moral.

Conform dispoziţiilor art. 708 C. proc. civ. cursul prescripţiei se întrerupe: a) pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute in titlul executoriu ori a recunoaşterii, in orice alt mod, a datoriei;b) pe data depunerii cererii de executare, însoţita de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent; c) pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi silite începute de alţi creditori, d) pe data îndeplinirii in cursul executării silite a unui act de executare; e) pe data depunerii cererii de reluare a executării, f) in alte cazuri prevăzute de lege. După întrerupere începe sa curgă un nou termen de prescripţie. Prescripţia nu este întreruptă dacă cererea de executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a făcut-o a renunţat la ea.

În speţă, instanţa constată cererea de executare a fost depusă de intimata creditoare la data de 16.06.2014, acesta fiind data la care s-a întrerupt cursul prescripţiei conform art. 708 lit b din C. proc. civ.

Instanţa nu poate reţine apărările intimatei care a invocat dispoziţiile art. 2537 pct 4 şi art. 1522 C. civ. şi apreciază că dispoziţiile invocate de intimată nu sunt aplicabile în cauză, acestea făcând referire la prescripţia dreptului material la acţiune şi nu la prescripţia dreptului de a obţine executarea silită, această din urmă instituţie fiind reglementată expres şi exclusiv de dispoziţiile Codului de procedură civilă.

Astfel, instanţa apreciază neîntemeiate apărările intimatului care a susţinut că notificările de plată şi solicitările de înţelegeri amiabile emise de creditorul iniţial – cât şi notificarea de cesiune de creanţă din data de 06.06.2011 a întrerupt prescripţia dreptului de cere executarea silită, şi reţine că prescripţia dreptului de a cere executarea silită se întrerupe la data împlinirii unui act de executare, însă numai în cursul unei executări silite începute deja, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 708 lit d C. proc. civ.

Având în vedere că dreptul de a obţine executarea silită s-a născut la data de 05.08.2009, data scadenţei biletelor la ordin, iar cererea de executare silită a fost depusă la executor la data de 16.06.2014, instanţa constată că executarea silită în dosarul de executare – a fost demarată la mai mult de 3 ani de la data naşterii dreptului de a obţine executarea silită, motiv pentru care instanţa apreciază că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită. (Judecătoria Sectorului 1 București, portal.just.ro)