Un exemplu elocvent in acest sens este neindeplinirea obligatiei de a indeparta zapada sau gheata de pe trotuare. In aceasta situatie fapta constituie o contraventie prevazuta de HCGMB 120/2010, astfel ca Asociatiile de proprietari sau persoanele fizice in situatia in care nu sunt constituite asociatii de proprietari si persoanele juridice au obligatia ca in cel mult 24 de ore de la momentul la care a incetat sa mai ninga sa curete zapada si gheata de pe trotuare,in situatia in care nu isi indeplinesc aceasta obligatie fapta constituie contraventie si urmeaza a fi sanctionata ca atare.

Ori de cate ori o persoana print-o actiune sau printr-o inactiune savarseste o fapta care e prejudiciabila fata de o alta persoana automat este incalcata obligatia generala de a nu prejudicia fiind incidiente dispozitiile legale care atrag raspunderea civila delictuala.

Raspunderea civila delictuala este privita asadar ca o obligatie generala de a nu prejudicia pe altul constand in obligatia tuturor membrilor societatii de a-si adapta propriul comportament regurilor de conduita pe care legea sau obiceiul locului le impun astfel incat sa se evite producerea de prejudicii in mod ilicit altor persoane.

Aceasta obligatie este in mod concret un principiu etico-juridic al unei societati civilizate in care se urmareste alaturi de repararea daunei si educarea cetatenilor in vederea prevenirii comiterii unor fapte de natura a aduce atingere drepturilor subiective si intereselor altor persoane, din acest principiu rezulta caracterul general al obligatiei de a nu prejudicia pe altul care incuba oricarei persoane iar cand este incalcata aceasta obligatie se naste obligatia celui care a incalcat dispozitia legala sau obiceiul locului de a repara in totalitate prejudiciul creeat fie prin fapta sa proprie fie in temeiul raspunderii pentru fapta altuia.

Pentru a putea fi tras la raspundere civila delictuala adica sa poata fi obligat sa repare in totalitate prejudiciul creat trebuie inainte de toate sa se faca dovada indeplinirii cumulative a mai multor conditii, iar aceste conditii sunt:

  1. existenta unui prejudiciu care sa fie creeat printr-o fapta ilicita din culpa celui care urmeaza a fi tras la raspundere,
  2. acesta sa fi actionat cu discernamant si sa existe un raport de cauzalitate intre fapta comisa si prejudiciul efectiv suferit.
  3. Ca si o noutate Noul Cod Civil a introdus prima data conditia capacitatii delictuale ,conditie esentiala pentru repararea prejudiciului deoarece numai o persoana care a actionat cu discernamat poate fi considerata vinovata pentru faptele sale.

Scopul principal pe care il are raspunderea civila delictuala este acela de a restabili un echilibru social, echilibru care a fost distrus de prin comiterea faptei prejudiciabile si care poate fi restabilit numai prin repararea prejudiciului cauzat ,,victimei” adica aceasta sa fie pusa in situatia anterioara comiterii faptei ilicite prejudiciabile.

Astfel ca ori de cate sunt indeplinite aceste conditii expuse anterior persoana care a suferit un prejudiciu adica fata de care a fost incalcata incalcata obligatia generala de a nu vatama sau prejudicia o alta persoana fiindu-i astfel cauzata o paguba patrimoniala sau morala are dreptul ca paguba astfel creeata sa ii fie reparata in totalitate deoarece numai in acest mod este atins scopul raspunderii delictuale.

Din cele expuse anterior rezulta ca raspunderea delictuala are 2 functii, astfel ca principala sa functie este cea sanctionatorie si care se indreapta numai impotriva celui care a savarsit cu vinovatie fapta astfel ca in situatia in care nu poate fi dovedita vinovatia autorului faptei prejudiciabile victima se va afla in imposibilitatea de a-si recupera prejudiciul. Ceea de-a doua functie a raspunderii delictuale este ceea reparatorie prin care se urmareste ca victima sa fie pusa in situatia anterioara savarsirii faptei ilicite prin restabilirea situatiei anterioare.
Este atrasa raspunderea civila delictuala si atunci cand fapta prejudiciabila este fie contraventie fie infractiune fie este o simpla fapta prejudiciabila.Un exemplu elocvent in acest sens este neindeplinirea obligatiei de a indeparta zapada sau gheata de pe trotuare.In aceasta situatie fapta constituie o contraventie prevazuta de HCGMB 120/2010,astfel ca Asociatiile de proprietari sau persoanele fizice in situatia in care nu sunt constituite asociatii de proprietari si persoanele juridice au obligatia ca in cel mult 24 de ore de la momentul la care a incetat sa mai ninga sa curete zapada si gheata de pe trotuare,in situatia in care nu isi indeplinesc aceasta obligatie fapta constituie contraventie si urmeaza a fi sanctionata ca atare.

Daca nerespectarea acestei obligatii duce la creearea unui prejudiciu fata de o alta persoana, prejudiciul putand fi material,corporal sau moral persoana prejudiciata are dreptul la recuperarea acestuia in totalitate.Daca prejudiciul este unul corporal constand in ruperea/luxarea membrelor, sau orice leziuni traumatice sau afectarea sanatatii pentru care e nevoie de ingrijiri medicale pentru o perioada mai mare de 90 zile in aceasta situatie fapta constituie si infractinea de vatamare corporala din culpa,persoana prejudiciata avand astfel posibilitatea de a fornula o actiune in fata instantei civile pe temeiul raspunderii civile delictuale sau poate sa se constituie parte civila in cadrul procesului penal cu conditia de a depune plangere penala in termen de 3 luni de la momentul la care a avut loc producerea faptei prejudiciabile.

Astfel conform art.61 alin.1 din Noul Cod Civila este prevazut ca ,,Viata sanatatea si integritatea fizica si psihica a persoanei sunt ocrotite in mod egal de lege”,,rezulata in mod direct ca orice atingere adusa integritatii fiintei umane este o fapta ilicita ,de natura sa antreneze raspunderea civila delictuala.

Din cele expuse rezulta ca repararea prejudiciului corporal are ca scop principal repunerea victimei in situatia in care sa ii permita sa duca o viata demna,cat mai aproape de viata pe care o avea inainte de producerea prejudiciului.

Despagubirea in cazul prejudiciuluiu corporal cauzat prin neindeplinirea obligatiei de a indeparta zapada sau gheata consta in stabilirea pierderii si a castigului nerealizat din munca (iar daca victima este un minor acesta va beneficia de despagubire de la data la care in mod normal si-ar fi terminat pregatirea profesionala pe care o pregatea),dupa caz echivalentul vastigului din munca de care cel pagubit a fost lipsit sau pe care este impiedicat sa il dobandeasca nprin efectul pierderii sau reducerii capacitatii de munca.
In toate cazurile insa despagubirea trebuie sa contina si cheltuieli de ingrijire medicala si daca va fi cazul si cheltuieli determinate de sporirea nevoielor de viata ale celui pagubit precum si orice prejudicii materiale,in aceasta ultima categorie intrand si cheltuielile medicale.
Pe langa toate acestea despagubirea poate sa contina si repararea prejudiciului moral,care consta intr-o despagubire pentru restrangerea posibilitatii de viata familiara si sociala.In situatia in care victima care a suferit un prejudiciul corporal este o persoana tanara ICCJ a prin decizia 1827/2014 a decis ca in asemena situatii victima este indeeptatita sa beneficieze de repararea unui prejudiciu special numit prejudiciu juvenil care impune drept conditie primara pentru acordare varsta tanara a victimei care trebuie sa fie recompensata deoarece este afectata posibilitatea acesteia de a beneficia de avantajele specifice varstei tinere.

Avand in vedere cele expuse mai sus rezulta ca ori de cate ori o persoana fizica sau juridica incalca obligatia generala de a nu prejudicia pe nimeni prin savarasirea din culpa a unei fapte prejudiciabile pentru o alta persoana,victima poate cere repararea inregului prejudiciu cauzat si repunerea sa in situatia anterioara pe temeiul raspunderii civile delictuale.