Instanţa supremă a anulat executarea silită a unei locuinţe luate prin programul Prima Casă O eventuală executare silită poate fi efectuată doar cu acordul MFP şi al băncii finanţatoare.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis săptămâna trecută că „imobilele asupra cărora este instituită interdicţia de înstrăinare nu pot face obiectul unei executări silite pornite la cererea unor creditori chirografari, fiind alienabile condiţionat de acordul Ministerului Finanţelor Publice şi al băncii finanţatoare”.
„Recuperatorii de creanţe nu se mai pot apropia de imobilele luate prin Prima Casă”. Decizia vine în ajutorul celor executaţi prin creditele luate prin Prima Casă, efectul concret al deciziei vizând în primul rând faptul că orice alt creditor în afară de creditorul iniţial ipotecar nu mai are dreptul să execute silit aceste imobile.
„Situaţia până acum era destul de greoaie pentru debitori, fiindcă ar fi putut avea un credit tip «punte» prin care să-şi fi asigurat avansul, iar dacă acel credit mic nu ar fi putut fi restituit sau pur şi simplu debitorul ar fi apreciat că este mai «importantă» plata unui credit ipotecar, atunci acel creditor ce nu avea o ipotecă asupra imobilului Prima Casă ar fi putut lesne să execute silit imobilul achiziţionat prin Prima Casă şi astfel banca finanţatoare să fi declarat scadent anticipat acel credit ipotecar”.
Decizia instanţei stabileşte că niciun alt creditor nu poate executa silit acel bun imobil de tip Prima Casă.
„Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă, în dosarul nr.
27.932/303/2015, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, stabileşte că: Sintagma „interdicţia de înstrăinare a locuinţei pe o perioadă de 5 ani”, cuprinsă în prevederile art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului „Prima Casă”, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 368/2009, cu modificările şi completările ulterioare, se interpretează în sensul că imobilele asupra cărora este instituită interdicţia de înstrăinare nu pot face obiectul unei executări silite pornite la cererea unor creditori chirografari, fiind alienabile condiţionat de acordul Ministerului Finanţelor Publice şi al băncii finanţatoare. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2017”, se arată în sentinţă.