Asociaţiile de proprietari sunt persoane juridice fără scop lucrativ al căror scop este, conform prevederilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, administrarea şi gestionarea proprietăţii comune care, pe lângă drepturi, impune obligaţii pentru toţi proprietarii.

            Proprietatea comună care este gestionată şi administrate de către asociaţiile de proprietari presupune cheltuieli la care sunt obligaţi sa contribuie, in temeiul legii, toate persoanele care locuiesc în cadrul condiminiului.

            În procesul de strângere al sumelor de bani necesare pentru întreţinerea, amenajarea, repararea proprietăţii comune există posibilitatea ca unii proprietari care nu achită sumele afişate pe listele de întreţinere. Pentru recuperarea sumelor corespunzătoare este necesară pornirea unui proces în justiţie.

            Potrivit prevederilor Codului de Procedură Civilă părţile din cadrul unui proces pot să aibă un reprezentant legal sau convenţional. Fiind o persoană juridica, asociaţia de proprietari acţionează prin reprezenţii săi legali, preşedintele asociaţiei de proprietari sau în caz de imposibilitate din partea acestuia de a-şi exercita atribuţiile legale vicepreşedintele desemnat de către preşedinte dintre membrii comitetului executiv al asociaţiei de proprietari. Asociaţia poate să îşi aleagă un reprezentant conventional care să promoveze în faţa instanţei drepturile şi interesele legitime.

            Conform dispoziţiilor articoului 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă reprezentarea convenţională a persoanei juridice se poate realiza numai prin avocat sau consilier juridic. În acelaşi sens a statuat si Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 9/2016. Instanţa Supremă a stabilit că nu poate formula o cerere de chemare în judecată în numele unei persoane juridice, în calitate de reprezentant convenţional, o altă persoană juridică sau avocatul ori consilierul juridic al persoanei juridice mandatare.

            Astfel Asociaţia de proprietari poate să pornească un proces împotriva unui restanţier fie prin preşedintele sau vicepreşedintele asociaţiei, în cazuri excepţionale, sau prin mijlocirea unui avocat, ca urmare a încheierii contractului de asistenţă juridică, ori prin intermediul consilierului juridic, persoană angajată pe bază de contract de muncă.