Articole Juridice

Ce intelegem prin termenul de mostenire?

Legea ne spune, in art. 954 Cod Civil, ca prin mostenire ne referim la transmiterea patrimoniului unei persoane fizice catre anumite persoane in fiinta, determinate tot de lege, care pot fi fie persoane fizice, fie persoane juridice, unitati administrative s.a.

De ce spunem ca se transmite patrimoniul unei persoane fizice?

Pentru ca regulile care guverneaza dreptul succesoral se pot aplica doar in cazul decesului unei persoane fizice, asadar, acestea nu se aplica si in cazul incetarii existentei unei persoane juridice.
Dupa cum spuneam, persoanele care pot dobandi o mostenire sunt determinate de lege, insa, acestea trebuie sa indeplineasca si anumite conditii. Astfel, codul ne prezinta 3 conditii generale pe care orice succesibil trebuie sa le indeplineasca pentru a mosteni.Prima conditie este aceea de a avea capacitate.

Ce presupune aceasta?

Presupune ca persoana care vine la mostenirea defunctului exista, este in viata, in momentul deschiderii succesiunii, adica in momentul mortii celui care lasa mostenirea. Aceasta conditie este indeplinita chiar si atunci cand mostenitorul decedeaza si el la scurt timp dupa decesul defunctului.
Urmatoarea conditie este aceea de a avea vocatie (chemare) la mostenire. Aceasta cerinta este de asemenea prevazuta de lege, in art. 962 Cod Civil, care ne spune ca “Pentru a putea mosteni, o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament”.

Ce inseamna “calitatea ceruta de lege”?

Inseamna calitatea de a fi ruda cu defunctul, chiar si in cazul in care rudenia rezulta din adoptie, insa, cu limitele impuse de lege, pentru ca nu orice ruda poate veni la o mostenire.
Ultima cerinta pe care trebuie sa o indeplineasca o persoana pentru a putea veni la mostenire este o conditie negativa: sa nu fie nedemna.

Ce reprezinta nedemnitatea?

Nedemnitatea reprezinta decaderea mostenitorului din dreptul de a culege o mostenire, deoarece se face vinovat de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau fata de un alt succesibil de-al sau. In termini mai simpli, legea sanctioneaza un astfel de comportament tocmai in ideea de a-l proteja pe cel care lasa mostenirea.

Ce putem intelege prin fapte grave?

Legea le imparte in doua categorii, nedemnitatea de drept in care sunt incluse infractiunile comise asupra celui care lasa mostenirea sau asupra unui alt mostenitor cu intentia de a-l ucide.
O a doua categorie este denumita nedemnitate judiciara, iar aici sunt prevazute fapte de o gravitate mai redusa fata de cele de dinainte, si anume: violenta fizica sau morala, respectiv fapte care au avut ca urmare moartea victimei. Pe langa aceste fapte, care reprezinta si infractiuni, legea a mai adaugat, tot in categoria nedemnitatii judiciare, si alte fapte pe care le putem numi imorale. Astfel, este nedemna persoana care ascunde, distruge, altereaza sau falsifica testamentul defunctului sau persoana care, prin inselaciune sau violenta, il impiedica pe cel care lasa mostenirea sa intocmeasca, sa modifice sau sa revoce testamentul. Insa, aceste fapte nu se aplica in toate cazurile. Pentru a deveni nedemn, este necesar ca mostenitorul sa realizeze aceste fapte cu rea-credinta, adica guvernat de intentia de a pagubi pe cel care lasa mostenirea sau de a-si procura, in acest fel, un avantaj.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.