Articole Juridice

Hărțuirea Morală la Locul de Muncă. Cum să te protejezi de abuzurile angajatorului?

Hărțuirea morală la locul de muncă nu mai este un subiect tabu în zilele noastre. Câte persoane nu au fost puse, cel puțin o dată în situația de a accepta un comportament sau un limbaj inadecvat din partea angajatorului de teama de a nu da naștere unui conflict sau din teama de a-și pierde locul de muncă?

Fie că vorbim de jigniri ce vizează persoana angajatului, de amenințări cu desfacerea contractului de muncă, de acțiuni de intimidare sau de umilire în fața celorlalți colegi, astfel de acțiuni se răsfrâng în mod inevitabil asupra angajatului respectiv, afectându-i capacitatea și performanța la locul de muncă, dar și încrederea în sine.

Astfel de situații, tot mai des întâlnite în cadrul marilor companii, unde numărul angajaților este unul considerabil, nu trebuie acceptate de către angajați, aceștia fiind încurajați să adopte atitudine în fața oricăror forme de hărțuire și abuz exercitate de angajator la locul de muncă, întrucât legea instituie o serie de reguli menite să prevină, să combată și să sancționeze hărțuirea morală la locul de muncă.

Demnitatea în muncă este reglementată la rang de principiu în Codul Muncii, art. 6 statuând că „orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare”.

Indiferent de ceea ce s-a prevazut în contractul individual de muncă încheiat cu angajatorul, salariatul are dreptul la demnitate în muncă, acest drept fiind consacrat în mod expres de dispozițiile art. 39 lit. e) din Codul Muncii,  iar angajatorul este obligat să se abțină de la orice acțiune, gest sau limbaj care ar putea aduce atingere acestui drept.

Pentru acei angajați, care se consideră victime ale hărțuirii morale la locul de muncă, se recomandă într-o primă fază o abordare conciliantă a angajatorului în vederea identificării unor soluții convenabile pentru ambele părți. Astfel, prin discuții libere, sincere și deschise, angajatul poate să-și expună nemulțumirile pe care le are vizavi de atitudinea angajatorului și așteptările pe care le are în viitor de la acesta.

Pentru angajații care au făcut deja acest prim pas și care nu au obținut rezultatul urmărit se recomandă acționarea în instanță a angajatorului.  Prin formularea unei cereri de chemare în judecată, angajatul urmărește să sancționeze comportamentul abuziv/jignitor al angajatorului si să obțină, totodată, repararea prejudiciului moral suferit.

Important de reținut este faptul că în litigiile de muncă, sarcina probei revine angajatorului, acesta fiind cel care trebuie să-și dovedească nevinovația și să demonstreze în fața instanței de judecată faptul că nu si-a hărțuit moral angajații la locul de muncă.

Related Posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *