1.Cum se manifesta hartuirea morala la locul de munca?
In Romania se vorbeste prea putin despre hartuire la locul de munca, oricare ar fi natura ei. Desi multi angajati accepta abuzurile ca parte din rutina zilnica, hartuirea morala incepe sa fie recunoscuta si la noi, lucrurile evoluand intr-o directie pozitiva.
2.Ce este hartuirea morala?
Hartuirea la locul de munca poate capata mai multe forme, printre care se numara si hartuirea morala. Aceasta consta intr-un comportament agresiv si abuziv fata de un angajat sau un grup de angajati. Abuzul poate avea repercusiuni drastice asupra starii mintale a indivizilor si deterioreaza climatul de la locul de munca.
3.Care sunt formele hartuirii morale?
Numita uneori si hartuire psihologica sau bullying, hartuirea morala poate lua numeroase forme, in functie de abuzurile comportamentale savarsite. Acestea includ:
intimidarea prin limbaj sau folosind gesturi, amenintarea de orice fel;
crearea de presiuni si tensiune prin supraveghere excesiva;
aplicarea unui tratament diferential fata de alti angajati;
discreditarea abilitatilor profesionale ale angajatului;
raspandirea informatiilor false cu privire la viata profesionala si personala a individului;
izolarea individului fata de colegii sai – fie fizic, fie prin desemnarea sarcinilor astfel incat acesta sa nu fie nevoit sa interactioneze cu ceilalti membri ai echipei;
ignorarea repetata a individului, in ciuda incercarilor sale de comunicare;
refuzul de a oferi angajatului sarcini, astfel incat sa fie demotivat si, eventual, determinat sa-si caute un nou loc de munca;
impovararea angajatului cu prea multe sarcini, ducand la epuizarea sa.
In cazul hartuirii sexuale, agresorul urmareste in primul rand sa obtina favoruri de natura sexuala. Totusi, abuzurile morale si psihologice pot avea uneori si conotatii sexuale.
4.Consecintele hartuirii morale?
In general, comportamentul hartuitorului pare ilogic si nemotivat, mai ales din punctul de vedere al victimei. Daca nu ia nicio masura impotriva abuzurilor, angajatul ajunge de obicei sa-si dea demisia de la locul de munca sau, mai grav, sa se imbolnaveasca fizic ori psihic.
Stresul, depresia, tulburarile de somn si afectiunile digestive pot aparea ca rezultat al abuzurilor la locul de munca.
5.Drepturile unui angajat privind hartuirea morala?
Pentru a nu cadea victima hartuirii morale, un angajat trebuie sa constientizeze ca este supus unui abuz. Un punct bun de inceput este cunoasterea reglementarilor existente.
6.Legislatia care face referire la hartuirea morala la locul de munca?
In Romania, legislatia in privinta hartuirii morale este destul de vaga. Desi Codul Penal defineste hartuirea in art. 208, el nu face o referire directa la posibilele abuzuri facute de superiori sau de colegi la locul de munca. Totusi, hartuirea sexuala este recunoscuta ca infractiune in art. 223 din Codul Penal si definita ca „pretinderea in mod repetat de favoruri de natura sexuala in cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa intr-o situatie umilitoare”.
Codul Muncii, desi nu mentioneaza hartuirea, are prevederi in privinta modului in care angajatii trebuie tratati. art. 5 enumera in alineatul (2) toate formele de discriminare interzise la locul de munca; acestea pot fi bazate pe „criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenţa naţionala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala”.
De asemenea, conform alineatului (3) al aceluiasi articol: „Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute in legislatia muncii”.
Un alt act normativ cu ajutorul caruia pot fi depistate abuzurile morale este Ordonanța Guvernamentala nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare.
7.Ce poate face un angajat daca este hartuit moral?
Odata ce intelege legislatia, un angajat trebuie sa si poata dovedi abuzul moral la care este supus. Tipurile de probe acceptate de lege includ:
dovezile scrise (inclusiv e-mailurile si sms-urile);
inregistrarile video;
inregistrarile audio;
fotografiile;
declaratiile.
Avand la dispozitie aceste dovezi, angajatul poate sesiza Inspectia Muncii sau Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
In cazul hartuirii sexuale (considerata o infractiune conform Codului Penal), victima se poate adresa direct instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala.
Daca hartuirea la locul de munca a fost dovedita, angajatul poate cere despagubiri in instanta si restituirea postului ocupat anterior (in situatia in care abuzurile au dus la pierderea locului de munca).
8.Cum poate fi prevenita hartuirea morala la locul de munca?
Responsabilitatea de a preveni hartuire la locul de munca revine in primul rand angajatorilor. Managerii din orice organizatie trebuie sa creeze un climat psihosocial stabil, dar si sa ia o serie de norme si politici organizationale care sa descurajeze si sa sanctioneze in mod drastic orice forma de hartuire.
Inca din prima zi de munca, un angajat trebuie sa citeasca un regulament intern, care cuprinde reguli si norme.
Managerii trebuie sa ofere in permanenta un exemplu pozitiv prin comportament adecvat si atitudine respectuoasa, dar si prin instituirea unor reguli minime de politete. De asemenea, reducerea stresului ocupational este o metoda eficienta de a minimiza riscul comportamentelor abuzive la locul de munca.
