Între nepăsare și tragedie – în ultimii 10 ani ne-am confruntat în România cu două evenimente majore cauzate de flăcări, ce s-au soluționat pe cale juriciară, respectiv Dosarul „Maternitatea Giulești” în care s-au acordat daune morale în cuantum de 4,3 mil. Euro și Dosarul „Colectiv” în care s-au acordat daune morale în cuantum de 50 mil. Euro.
În ultimul an, dată fiind cârpirea sistemului sanitar din România, cu aparate și instalații improvizate în încercarea de combatere ale efectelor pandemiei, ne-am confruntat de asemenea cu două astfel de tragedii, pendiente, în spitalele din România: incendiul de la Spitalului Județean de Urgență Piatra Neamț, care a afectat 16 pacienți aflați pe cele două secți de ATI și incendiul de la Institutul Matei Balș, care a afectat nu mai puțin de 120 de persoane, internate în pavilionul V al spitalului.
Elementul comun între aceste ultime două tragedii provocate de flăcări este acela că în ambele cazuri incendiile au fost provocate în secțiile special amenajate pentru tratarea pacienților de COVID. După cum se cunoaște din informațiile publice, dotarea și pregățirea acetor secții speciale a fost făcută pe grabă, dar o multitudine de aparate, consumatori de energie si în condițiile unei amenajări neglijente, posibile focare de incendiu.
În condițiile în care un astfel de eveniment se produce într-un spital, atât unitatea medicală cât și personalul pot răspunde, fie penal în condițiile în care se constată îndeplinite condițiile răspunderii penale, fie civil în temeiul răspunderii civile delictuale, în ambele cazuri legistlația completându-se cu dispozițiile din legea specială (Legea 95/2006).
Cunoaștem deja faptul că în cazul incendiului de la Piatra-Neamț, Parchetul s-a autosesizat privind începerea urmăririi penale in rem și având în vedere amploarea incendiului produs la spitalul Matei Balș anticipăm o atitudine similară a organelor de cercetare penală.
În astfel de cazuri, pacienții afectați dar și rudele acestora, în cazul celor care au încetat din viață, pot participa în mod activ la urmărirea penală și pe parcursul desfășurării procesului penal, acestea având dreptul de a se institui parți civile, în vederea recuperării prejudiciilor suferite.
Având în vedere hotărârile din dosarul „Maternitatea Giulești”, unde daunele morale s-au ridicat până la 300.000 Euro pentru familiile bebelușilor decedați, dar și în cazul „Colectiv” unde daunele morale pentru familiile victimelor au fost cuprinse între 150.000 și 250.000 Euro în cazul victimelor decedate, dar și între 20.000 și 100.000 Euro pentru victimele ce au suferit arsuri în cadrul incendiului, apreciem că și în cazul acestui ultim dosar, o despăgubire similară poate fi considerată justă.
Deși vorbim de un caz de malpraxis medical, iar în mod uzual identificăm această situație cu o obligație de mijloace a personalului medical (în sensul că acestea fac toate eforturile necesare în vederea obținerii rezultatului), cu toate acestea, în cazul unor incendii sau alte asemenea evenimente, discutăm de o obligație de rezultat a spitalului, fiind încalcată obligația de securitate.
In practica judiciară s-a constatat faptul că Obligatia de securitate – impune asigurarea integritătii corporale si a sănătătii pacientului în cursul actului medical, această obligatie referindu-se la folosirea corectă a tehnicii medicale, la supravegherea bolnavului în cursul efectuării actului medical.
Desigur, în acest caz, fiind vorba de un spital de stat, în condițiile admiterii unei acțiuni civile (fie în cadrul unui proces civil, fie în cadrul procesului penal) persoanele vătămate de incendiu vor putea să își recupereze daunele morale suferite, fie de la asigurătorul personalului medical vinovat, asigurarea fiind obligatorie, fie direct din partea ordonatorilor de credite ale spitalului (Ministerul Sănătății).