View Large
Neindeplinirea obligatiilor legale de catre personalul medical-cazuri de malpraxis medical
Obligatiile personalului medical
Obligatiile principale ce incumba personalului medical, în exercitarea profesiei, sunt prevazute de legiuitor in Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii.
Potrivit art. 654 alin. 1 din Legea nr. 95/2006, pacientii au dreptul de a primi îngrijiri medicale si de sanatate în cadrul unei institutii medicale, totodata, din acest articol reiese faptul ca medicul, asistentul medical/moasa, angajati ai unei institutii furnizoare de servicii medicale, au obligatia acordarii asistentei medicale de sanatate pacientului.
Acordarea asistentei medicale, dar si a îngrijirilor de sanatate constituie o obligatie esentiala a personalului medical.
Insa, legiuitorul a avut in vedere si intreruperea relatiei dintre personalul medical si pacient, astfel, in cadrul dispozitiilor art. 653 sunt prevazute expres cazurile in care aceasta relatie poate fi intrerupta, la solicitarea medicului, dar fara a pune in pericol viata pacientului sau la solicitarea celui din urma, adica a pacientului.
De asemenea, potrivit disp.art. 654 alin. 2 din Legea nr. 95/2006 medicul poate refuza asigurarea asistentei medicale în situatiile mentionate la art. 653 alin. 1 lit. c din lege.
“ alin. 1 – Atunci când medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa au acceptat pacientul, relaţia poate fi întreruptă:
- c) de către medic, în următoarele situaţii:
(i) atunci când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite;
(ii) pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.”
Acordarea asistentei medicale unei persoane potrivit art. 652 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 poate fi data de catre medic, medic dentist, asistent medical/moasa numai in situatia in care in prealabil pacientul a acceptat-o, exceptand situatiile in care persoana este lipsita de discernamant sau in situatii de urgenta.
Trebuie mentionat faptul ca, potrivit art. 642 alin. 4 din Legea nr. 95/2006 personalul medical raspunde civil pentru prejudiciile produse în exercitarea profesiei si atunci când îsi depaseste limitele competentei, exceptand situatiile de urgenta în care personalul medical ce are competenta necesara nu este disponibil.
art. – 655 din Legea 95/2006
” În acordarea asistenţei medicale/îngrijirilor de sănătate, personalul medical are obligaţia aplicării standardelor terapeutice, stabilite prin ghiduri de practică în specialitatea respectivă, aprobate la nivel naţional, sau, în lipsa acestora, standardelor recunoscute de comunitatea medicală a specialităţii respective.
Din cele mai sus stipulate in articolul 655 rezulta obligatia de diligenta si prudenta în exercitarea profesiei a personalului medical.
In cazul in care personalul medical executa necorespunzator/defectuos obligatiile de serviciu fara a respecta standardele terapeutice asa cum au fost descrise de catre legiuitor in cadrul art. 655 echivaleaza cu acordarea asistentei medicale neadecvate astfel cum este definita de art. 658 alin. 1 din Legea nr. 95/2006.
“ Despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată persoanei sau persoanelor păgubite prin aplicarea unei asistenţe medicale neadecvate, care poate avea drept efect inclusiv vătămarea corporală ori decesul.”
Potrivit art. 649 din Legea nr. 95/2006 personalul medical trebuie sa obtina acordul pacientului in scris.
Acordul scris al pacientului se obtine in urma unei prezentari facute de catre medicul, medicul dentist, asistentul medical/ moasa, informatiile medicale fiind aduse pacientului in asa mod incat acesta sa inteleaga, fara a fi folositi termeni stiintifici complicati.
Conform art. 649 alin. 3
“informaţiile trebuie să conţină: diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului.”
Potrivit dispozitiilor art. 651 din Legea nr. 95/2006 in cazul in care personalul medical nu obtine consimtamântul informat al pacientului sau al reprezentantilor legali ai acesteia, cu exceptia cazurilor în care pacientul este lipsit de discernamânt, iar reprezentantul legal sau ruda cea mai apropiata nu poate fi contactat, datorita situatiei de urgenta, raspund pentru toate metode aplicate fara consimtamântul informat al pacientului, in scris.
Concluzionand astfel, cele mai sus mentionate, indeplinirea defectuasa actului medical de catre personalul medical constituie riscuri asigurabile si atrag raspunderea de malpraxis medical.
