Situațiile în care unitățile medicale pot fi trase la raspundere pentru fapta proprie-cazuri de malpraxis medical
RASPUNDEREA CIVLA PENTRU FAPTA PROPRIE A UNITATIILOR MEDICALE
In art. 644 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 este prevazuta clasificarea furnizorilor de servicii medicale, persoane juridice, in unitati sanitare publice si unitati sanitare private; datorita faptului ca, unitatiile medicale sunt persone juridice, acestea au o raspundere proprie, raspundere care poate fi civila si/sau penala. Din cele anterior enuntate rezulta ca, Spitalele (care sunt definite ca fiind unitate sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale), indiferent ca, sunt publice sau private, sunt supuse regulilor prevazute de Legea nr. 95/2006, astfel ca, acestea sunt obligate sa asigure conditii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale.
Exista insa si situatii in care nu poate fi angajata raspunderea directa a unitatiilor medicale deoarece nu au personalitate juridica, lipsindu-le independenta functionala. In acest caz se gaseste de exemplu, serviciul mobil de urgenta, reanimare si descarcerare ( SMURD), care nu are personalitate juridica si functioneaza in cadrul Inspectoratelor pentru Situatii de Urgenta, in cazul in care se intampla ca, SMURD-ul sa savarseasca o culpa medicala, cel care va fi chemat sa raspunda civil este Inspectoratul judetean pentru Situatii de Urgenta ( ISU).
Pe langa Spital, mai au o raspundere proprie in calitate de unitati medicale si :
- cabinetele medicale ( doar cele cu personalitate juridica) care sunt constituite conform OUG 124/1998,
- centrele de diagnostic si tratament si centrele medicale,
- serviciile de ambulanta,
- societatile de turism balnear si de recuperare, constituite conform Legilor 31/1990 si 143/2002, dar si conform cu O.U.G. 152/2002,
- orice alte unitati sanitare cu personalitate juridica.
Unitatiile medicale au o raspundere civila pentru fapta proprie, iar aceasta raspundere are caracter principal, indiferent daca sunt sau nu indeplinite concomitent conditiile raspunderii pentru fapta proprie a personei fizice ce actioneaza in numele sau pentru unitatea sanitara.
De regula, unitatiile medicale au o raspundere civila subiectiva adica bazata pe culpa lor, insa avem si cazuri de raspundere civila obiectiva, adica unitatiile medicale raspund indiferent daca se dovedeste sau nu culpa lor. Un exemplu de aceasta raspundere este dat de raspunderea pentru infectiile nozocomiale, raspundere ce are la baza prezumtia de culpa a unitatiile medicale, care, totodata au obligatia de a dovedi faptul ca, sursa infectiilor nozocomiale este o sursa externa si fara nicio legatura cu unitatea medicala, astfel ca, in imposibilitatea de a dovedi culpa unei surse externe, unitatea va trebui sa raspunda pentru fapta sa proprie.
Cazurile de raspundere proprie a unitatiilor medicale sunt:
- Infectiile nozocomiale – cu exceptia cazului in care se dovedeste existenta unei surse externe ce nu putea sa fie controlata de catre institutie. Infectia nozocomiala este infectia contractata in unitati sanitare cu paturi (publice sau private), care se refera la orice boala infectoasa ce poate sa fie recunoscuta clinic si/sau microbiologic. Trebuie dovedit ca, aceasta infectie a fost contractata in timpul spitalizarii ori a actului sau a manevrelor medicale, care afecteaza bolnavul, astfel ca, este indiferent pentru a fi atrasa raspunderea institutiei ( bineinteles trebuie sa fie dovedita existenta unui prejudiciu suferit de bolnav), daca simptomele bolii apar sau nu pe perioada spitalizarii.
- Raspunderea pentru conditiile improprii de lucru si pentru dotarea insuficienta cu echipament de diagnostic si tratament – este angajata raspunderea unitatii sanitare datorita obligatiei ce ii incuba Spitalelor de a asigura conditii de investigatii medicale, tratament, cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale. Prin neindeplinirea acestei obligatii este incalcata calitatea actului medical in sine, ori , obligatia spitalelor de asigura calitatea actului medical este o conditie obligatorie si necesara pentru autorizarea si acreditarea unitatii. Incalcarea acestei obligatii atrage raspunderea instituitiei, daca se dovedeste un prejudiciu, pentru nerespectarea standardelor stabilite pentru calitatea serviciilor de sanatate impuse, fiind vorba asadar despre o raspundere obiectiva, fara culpa, intemeiata pe ideea de garantie a standardului de calitate. Constituie erori medicale, care au la baza aceast tip de raspundere, situatii precum: defectele cunoscute ale dispozitivelor si aparaturii medicale, folosite in mod abuziv fara a fi reparate, folosirea materialelor sanitare, a dispozitivelor sau a substantelor medicale dupa expirarea termenelor de garantie sau a termenului de valabilitate, acceptarea de echipamente si dispozitive medicale, materiale sau substante medicamentoase fara asigurarea prevazuta de lege dar si subcontractarea de servicii medicale/nemedicale de la furnizori fara asigurare de raspundere civila in domeniul medical.
- Raspunderea pentru structura echipamentelor medicale – in acesta categorie intra situatii precum: defecte ale echipamentelor, dispozitivelor, materialelor, substantelor medicale si sanitare folosite, raspunderea pentru prejudiciile cauzate de medicamente si de produse farmaceutice, raspunderea pentru sange si produsele din sange.
In cazul in care se constata existenta vreunui caz in care unitatea medicala este obligata sa raspunda pentru fapta sa proprie, aceasta raspundere este fie civila si/sau penala independent daca este sau nu atrasa raspunderea civila/penala a persoanei fizice care a cauzat fapta prejudiciabila.