Taxele judiciare de timbru in procesul civil. ajutorul public judiciar

Cadrul normativ pentru determinarea taxei judiciare de timbru este stabilit de OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru [M.Of. 392/2013]. Ca dispozitii comune pentru taxele judiciare de timbru se retine ca: determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti se face de catre instanta de judecata; taxele judiciare de timbru se datoreaza atat pentru judecata in prima instanta, cat si pentru exercitarea cailor de atac, in conditiile prevazute de lege. Taxele judiciare de timbru se platesc anticipat, cu exceptiile prevazute de lege; daca cererea de chemare in judecata este netimbrata sau insuficient timbrata, reclamantului i se pune in vedere obligatia de a timbra cererea in cuantumul stabilit de instanta.
Ordonanta prevede o cuantificare a taxei stabilita dupa valoarea obiectului cererii pentru actiunile si cererile evaluabile in bani, pentru actiuni vizand partajul judiciar, cereri cu caracter patrimonial in materia contenciosului administrativ, cereri pentru exercitarea apelului impotriva hotararilor judecatoresti etc.
De asemenea este prevazuta o determinare fixa a sumei, in anumite materii precum: cereri privind ordonanta de plata se taxeaza cu 200 lei; cereri de evacuare din imobile folosite sau ocupate fara drept- 100 lei; cereri privind ordonanta presedintiala, neevaluabila in bani- 20 lei; cererea de divort privind acordul sotilor -200 lei; divortul din culpa- 100 lei; cererile pentru anularea actului sau, dupa caz, recunoasterea dreptului pretins, in materia contenciosului administrativ- 50 lei; in materie contraventionala, plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, precum si calea de atac impotriva hotararii pronuntate se taxeaza cu 20 lei; cererea privind inregistrarea asociatiilor de proprietari, de locatari sau mixte si apelul impotriva incheierii judecatorului-delegat se taxeaza cu 20 lei etc.
Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar. Astfel, OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila [M.Of. 327/2008] stabileste modalitatile si conditiile de acordare a acestor drepturi prevazute de lege. Cererea pentru acordarea ajutorului public judiciar este scutita de taxa de timbru.
Ajutorul public judiciar se poate acorda in urmatoarele forme: plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii, asistentei juridice si, dupa caz, a apararii, printr-un avocat numit sau ales; plata expertului, traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului, cu incuviintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale, daca aceasta plata incumba, potrivit legii, celui ce solicita ajutorul public judiciar; plata onorariului executorului judecatoresc; scutiri, reduceri, esalonari sau amanari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv a celor datorate in faza de executare silita.
Beneficiaza de ajutor public judiciar in aceste forme persoanele al caror venit mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 500 lei. In acest caz, sumele care constituie ajutor public judiciar se avanseaza in intregime de catre stat. Daca venitul mediu net lunar pe membru de familie, in ultimele doua luni anterioare formularii cererii, se situeaza sub nivelul de 800 lei, sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se avanseaza de catre stat in proportie de 50%. Ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii, proportional cu nevoile solicitantului, in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efectiv la justitie, inclusiv din cauza diferentelor de cost al vietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din Romania.
La stabilirea venitului se iau in calcul orice venituri periodice, precum salarii, indemnizatii, onorarii, rente, chirii, profit din activitati comerciale sau dintr-o activitate independenta si altele asemenea, precum si sumele datorate in mod periodic, cum ar fi chiriile si obligatiile de intretinere.
Ajutorul public judiciar poate fi refuzat cand este solicitat abuziv, cand costul sau estimat este disproportionat fata de valoarea obiectului cauzei, precum si atunci cand acordarea ajutorului public judiciar nu se solicita pentru apararea unui interes legitim ori se solicita pentru o actiune care contravine ordinii publice sau celei constitutionale. Daca cererea pentru a carei solutionare se solicita ajutor public judiciar face parte din categoria celor care pot fi supuse medierii sau altor proceduri alternative de solutionare, cererea de ajutor public judiciar poate fi respinsa, daca se dovedeste ca solicitantul ajutorului public judiciar a refuzat anterior inceperii procesului sa urmeze o asemenea procedura. Ajutorul public judiciar poate fi refuzat atunci cand solicitantul pretinde despagubiri pentru atingeri aduse imaginii, onoarei sau reputatiei sale, in conditiile in care acesta nu a suferit vreun prejudiciu material, precum si in cazul in care cererea decurge din activitatea comerciala sau dintr-o activitate independenta desfasurata de solicitant.
Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin incuviintarea ajutorului public judiciar vor fi puse in sarcina celeilalte parti, daca aceasta a cazut in pretentiile sale. Partea cazuta in pretentii va fi obligata la plata catre stat a acestor sume. Daca partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade in pretentii, cheltuielile procesuale avansate de catre stat raman in sarcina acestuia. Instanta poate dispune insa, odata cu solutionarea cauzei, obligarea partii care a beneficiat de ajutor public judiciar la restituirea, in tot sau in parte, a cheltuielilor avansate de catre stat, daca prin comportamentul nediligent avut in timpul procesului a cauzat pierderea procesului ori daca prin hotarare judecatoreasca s-a constatat ca actiunea a fost exercitata abuziv.

Vizualizeaza articolul integral aici : www.stiri.com.ro